1
|
2
|
3
|
4
|
5
|
6
|
7
|
8
|
9
|
10
|
11
|
12
|
|
1
|
||||||||||||
2
|
||||||||||||
3
|
||||||||||||
4
|
||||||||||||
5
|
||||||||||||
6
|
||||||||||||
7
|
||||||||||||
8
|
||||||||||||
9
|
||||||||||||
10
|
||||||||||||
11
|
||||||||||||
12
|
VERTICAL: 1) Dar îşi face apariţia un personaj misterios: În zidirea cea antică, sus în... –i turnul maur / Magul priivea pe gânduri în oglinda lui de aur– El în mic priveşte- ... căile lor tăinuite / Şi cu varga zugrăveşte drumurile lor greşite. 2) Poezia debutează astfel: Nilul mişcă valuri blonde pe câmpii cuprinşi de maur, / Peste el cerul d-Egipet desfăcut în foc şi... – Ş-atunci Memfis se... , argintos gând al pustiei, / Închegare măiestrită din suflarea vijeliei.3) Personificările sugerează imaginea unui peisaj feeric: Palmii... în crânguri auriţi de-a lunei rază, / Nalţă zveltele lor trunchiuri(fem.) – Camera de Comerţ Internaţional (siglă). 4) Din Crăiasa din poveşti: Ş-adun flori în şezătoare / De paianjen tort să rumpă, / Şi... –n haina nopţii / Bombe mari de piatră scumpă – Poezia ...când voi fi pământ– În vecie!5) Inimă de poet! – Compozitor german (1788-1847) –Despre mormintele faraonilor: Şi eterne ca şi moartea piramidele-uriaşe, / ... ce încap în ele epopeea unui scald.6) Miez de nucă! – Interogaţia retorică amplifică expresia artistică:Cine-a deschis piramida şi-năuntru a intrat? / Este... : în haină de-aur roşu ţi pietre scumpe.7) Despre flori, juvaeruri în aer: Unele-albe, nalte, ... , ca argintul de ninsoare, / Alte roşii ca jeratec, alte-albastre, ocuice plânge(sing.) – Târg în peninsula Sinai din Egipt. 8)Noaptea zeii se preîmblă în veşmintele lor dalbe, / Şi al preoţilor... sună-n harfe de argint(pl.) – Talentul şi măiestria poetului nepereche. 9) Epocă – Poezia Eu... cred nici în Iehova – Unitate de plasticitate. 10) Zeitate egipteană – Neant, care a rămas din istoria străveche a Egiptului (fig.) – Tipi! 11) Avantaje – Din Luceafărul: Miroase florile-argintii / Şi cad o dulce ploaie, / Pe creştetele-a... copii / Cu plete lungi, bălaie. 12)Beduini ce stau în... , o minune o privesc, / Povestindu-şi basme mândre îmbrăcate-n flori şi stele / De oraşul care iese din pustiile de jele– Pacea care se lasă peste pustiurile Egiptului, unde glasuri din trecut străbate l-a prezentului ureche.
Dicţionar:
ENI, EDE, RAE, CCI, ETT, ASC, PLA.
Prof.Nicolae Vicolov
In portretul
pe care i l-a facut poetului in studiul Eminescu si poeziile sale(1889), Titu
Maiorescu accentueaza trasaturile introvertite ale lui Eminescu, care de altfel
erau dominante. Maiorescu a promovat imaginea unui visator rupt de realitate,
care nu suferea din cauza conditiilor materiale in care traia, indiferent la
ironiile si laudele semenilor, caracteristica lui principala fiind
"seninatatea abstracta"."Ceea ce caracterizeaza mai intai de
toate personalitatea lui Eminescu este o asa covarsitoare inteligenta, ajutata
de o memorie careia nimic din cele ce-si intiparise vreodata nu-i mai scapa
(nici chiar in perioadele bolnave declarate), incat lumea in care traia el dupa
firea lui si fara nici o sila era aproape exclusiv lumea ideilor generale ce si
le insusise si le avea pururea la indemana.
In aceeasi
proportie tot ce era caz individual, intamplare externa, conventie sociala,
avere sau neavere, rang sau nivelare obsteasca si chiar soarta externa a
persoanei sale ca persoana ii era indiferenta."
Eminescu nu e numai poet al grandiosului cosmic, dar si nu mai putin un extraordinar evocator al grandiosului istoric. El nu e, altfel zis, interesat doar de spectacolul cosmogoniilor, dar si de viziunea nasterii, dezvoltarii si declinului civilizatiilor, asa cum aceasta viziune apare in acele ample panorame pe care Tudor Vianu le-a numit foarte exact sociogonii.
Poezia Egipetul a fost prima poezie citita cu glas tare de Eminescu insusi intr-o sedinta a Junimii de la lasi (1 septembrie 1872). Poezia a aparut in Convorbiri literare la 1 octombrie 1872. A fost atat de mult pretuita ca s-a hotarat pe loc publicarea ei: ea inaugureaza intr-un fel activitatea literara a lui Eminescu junimist. In acelasi timp, ea ne releva unul dintre aspectele cele mai curioase ale lirismului lui Eminescu din aceasta epoca : este un lirism epic. Acest poem confuz, este un fel de legenda a secolelor, o meditatie istorico-filozofica despre nasterea si moartea imperiilor egiptene, despre decliinul civilizatiilor si despre vanitatea universala a eforturilor umane. Egipetul este inainte de toate o descriere fastuoasa a Egipetului, a Nilului, a desertului.
Dorind sa memoralizeze in istoria contemporana statornicia ierarhica a tinutului desertic, Eminescu face o cercetare antropologica la nivelul poeticului, pentru a reconstitui ambianta unui peisaj exotic. Inlauntrul anticitatii Egipetul era o anticitate proprie. Egiptenii erau cunoscuti pentru intelepciunea, pentru spiritul lor de adevar si de dreptate. . Egiptenii erau asemenea cunoscuti ca poporul cel mai conservator al anticitatii.Aceste trasaturi caracteriale ale egiptenilor au indreptat atentia eului eminescian catre proslavirea lor in cadrul poemului Egipetul.Titlul poeziei face referire la tinutul Egiptului, din cadrul continentului african.
Intentia sa, fauritoare de drumurile transcederii in sacralitatea constructiilor piramidale din Evul Mediu, este sa interactioneze cu izvoadele poetice si sa actualizeze o epoca antica, stapanita de fluctuatiile Nilului, care a creat imprejuru-i perimetrul territorial de campie productiva, dar si semetia unei civilizatii fundamentate pe principiul muncii, al coabitarii si al intelepciunii.Prin intermediul acestei poezii, Eminescu concureaza acest tinut nisipos si aluvionar cu cele mai moderne constructii din perioada contemporana siesi si scalda cu picatele de lumini istorice, perioada constructiilor piramidale, a caror secrete nu au fost dezvaluite pana astazi.
Fascinat de imperialitatea piramidelor, a civilizatiei egiptene botezate cu harul misticului si inchegata in grandiosul ancestral al hiperdimensiunilor, eul liric insera descrierii peisagistice, personalitatea zeitei Mempfis, stapana acestui sipot clocotitor de viata, transparenta si frumusete, dar si personalitatea acelui rege, care cufundat in lagarul visului arheic, heraldic, se coboara pe scarile trecutului glorios.
Eminescu nu e numai poet al grandiosului cosmic, dar si nu mai putin un extraordinar evocator al grandiosului istoric. El nu e, altfel zis, interesat doar de spectacolul cosmogoniilor, dar si de viziunea nasterii, dezvoltarii si declinului civilizatiilor, asa cum aceasta viziune apare in acele ample panorame pe care Tudor Vianu le-a numit foarte exact sociogonii.
Poezia Egipetul a fost prima poezie citita cu glas tare de Eminescu insusi intr-o sedinta a Junimii de la lasi (1 septembrie 1872). Poezia a aparut in Convorbiri literare la 1 octombrie 1872. A fost atat de mult pretuita ca s-a hotarat pe loc publicarea ei: ea inaugureaza intr-un fel activitatea literara a lui Eminescu junimist. In acelasi timp, ea ne releva unul dintre aspectele cele mai curioase ale lirismului lui Eminescu din aceasta epoca : este un lirism epic. Acest poem confuz, este un fel de legenda a secolelor, o meditatie istorico-filozofica despre nasterea si moartea imperiilor egiptene, despre decliinul civilizatiilor si despre vanitatea universala a eforturilor umane. Egipetul este inainte de toate o descriere fastuoasa a Egipetului, a Nilului, a desertului.
Dorind sa memoralizeze in istoria contemporana statornicia ierarhica a tinutului desertic, Eminescu face o cercetare antropologica la nivelul poeticului, pentru a reconstitui ambianta unui peisaj exotic. Inlauntrul anticitatii Egipetul era o anticitate proprie. Egiptenii erau cunoscuti pentru intelepciunea, pentru spiritul lor de adevar si de dreptate. . Egiptenii erau asemenea cunoscuti ca poporul cel mai conservator al anticitatii.Aceste trasaturi caracteriale ale egiptenilor au indreptat atentia eului eminescian catre proslavirea lor in cadrul poemului Egipetul.Titlul poeziei face referire la tinutul Egiptului, din cadrul continentului african.
Intentia sa, fauritoare de drumurile transcederii in sacralitatea constructiilor piramidale din Evul Mediu, este sa interactioneze cu izvoadele poetice si sa actualizeze o epoca antica, stapanita de fluctuatiile Nilului, care a creat imprejuru-i perimetrul territorial de campie productiva, dar si semetia unei civilizatii fundamentate pe principiul muncii, al coabitarii si al intelepciunii.Prin intermediul acestei poezii, Eminescu concureaza acest tinut nisipos si aluvionar cu cele mai moderne constructii din perioada contemporana siesi si scalda cu picatele de lumini istorice, perioada constructiilor piramidale, a caror secrete nu au fost dezvaluite pana astazi.
Fascinat de imperialitatea piramidelor, a civilizatiei egiptene botezate cu harul misticului si inchegata in grandiosul ancestral al hiperdimensiunilor, eul liric insera descrierii peisagistice, personalitatea zeitei Mempfis, stapana acestui sipot clocotitor de viata, transparenta si frumusete, dar si personalitatea acelui rege, care cufundat in lagarul visului arheic, heraldic, se coboara pe scarile trecutului glorios.
Solutia careului: Egipetul 1
1
t
|
2
a
|
3
r
|
4
a
|
6
f
|
7
a
|
8
p
|
9
t
|
10
e
|
11
l
|
12
e
|
|
2
E
|
T
|
E
|
R
|
N
|
A
|
A
|
R
|
C
|
U
|
L
|
|
3
B
|
U
|
N
|
O
|
R
|
A
|
S
|
E
|
M
|
E
|
||
4
A
|
N
|
C
|
R
|
A
|
P
|
A
|
E
|
E
|
|||
C
|
A
|
I
|
I
|
U
|
R
|
A
|
G
|
A
|
N
|
||
6
M
|
I
|
N
|
T
|
U
|
S
|
I
|
T
|
A
|
T
|
||
7
A
|
T
|
A
|
I
|
N
|
E
|
A
|
L
|
T
|
U
|
||
8
R
|
V
|
I
|
U
|
D
|
F
|
T
|
R
|
N
|
|||
9
M
|
I
|
C
|
I
|
E
|
L
|
A
|
M
|
I
|
E
|
||
10
U
|
R
|
N
|
I
|
L
|
U
|
F
|
I
|
S
|
C
|
||
11
R
|
A
|
U
|
C
|
O
|
P
|
E
|
R
|
I
|
T
|
A
|
|
12
I
|
N
|
F
|
L
|
O
|
R
|
I
|
T
|
E
|
A
|
T
|
